sâmbătă, 14 decembrie 2013

Nu-i grabă

Astăzi nu voi publica din postura de "ultim distribuitor" ci doar ca simplu Blogger (deşi nu văd cum aş putea să "mă tranşez" pe mine însumi, ca şi cum aş avea multiple personalităţi).
Bloggerii sunt cei care cotrobăie prin/şi cu ajutorul internetului, facând postări pe blogul - sau blogurile - "personale", aplicând comentarii la alţi bloggeri şi aşteptând - desigur - comentarii la postările făcute de ei înşişi (descoperind şi aplicând ... legea reciprocităţii).
Nu sunt un blogger important, dar îmi place "să mă bag în seamă". Adică să public şi să răspund la comentariile primite, îmi place "să navighez" în special pe la prietenii mei bloggeri pentru a le citi articolele, pentru a comenta. Aceştia îmi sunt  ... profesorii!
Acum, după ce "m-am luminat", pot să încep să scriu ceva, pentru a publica ... numai că am uitat ce doream să spun! Nici nu contează, am tot timpul la dispoziţie ... nu-i grabă!

Cornelius, :)

vineri, 13 decembrie 2013

La patron (1)

Îmi amintesc puţinele descrieri ale timpurilor de dinainte de '48 (dată relativă, ca reper pentru graniţa dintre două "sisteme"), cîteva mici istorioare spuse de ... tataie (din partea mamei mele), dar şi de părinţi (pentru fragmente dramatice, trăite în cel de al doilea război mondial).
Aceste fragmente din viaţa rudelor mele cele mai apropiate fac parte nu doar din "trecutul" meu, fac parte din propria mea persoană, în integralitatea ei! Covârsitor este sentimentul de neputinţă, ce încă stăruie după atâţia ani de la "despărţirea" inevitabilă, care îţi construieşte un munte de regrete ... că nu ai pus mai multe întrebări, că nu ai ştiut ce să întrebi, că nu ai fost suficient de ascultător.
România încă avea suficienţi oameni în viaţă în anii de după 1990, oameni ce aveau în "structura" lor înmagazinate suficiente date pentru a face o revenire corectă, optimă de la "socialism" la "capitalism", aceştia având experienţă de viaţă din ambele sisteme. Nu s-a vrut a fi folosite aceste bănci de date vii, însufleţite, ci chiar s-a procedat la anihilarea oricărei posibilităţi de a-i face utili societăţii. Acum v-a trebui ca românii să depăşească şi greşelile comise - cu sau fără intenţie - timp de un sfert de secol de către aleşii noştri (mulţi dintre aceştia fiind de fapt nişte ... cozi la topor).
Acum, eu sunt "la patron", după ce mi-am pierdut statutul de a mai fii "la stat" (adică ... bugetar).

Cornelius, :)

luni, 9 decembrie 2013

Metehne

Bună ziua!
Zonă de impact direct între personalităţi diferite - şi nu numai atât -, chioşcul de ziare menţine activă diversitatea, sub cele mai neaşteptate aspecte.
Dacă ne-am referi la "marfă" şi la "plată", am avea ce menţiona cu prisosinţă şi nu doar în contradictoriu.
Orice lucru din "lumea asta" are o valoare, care trebuie plătită pentru a-l obţine. Astfel bunăoară, un ziar - cotidian - costă doar un leu. O valoare mai mult simbolică, obţinută cu ajutorul reclamelor. Aparent, este o valoare etalon, plasată în subsolul "Pieţei", într-o zonă de intensă circulaţie monetară. Însă lucrurile sunt mai complicate. Realitatea de pe teren nu te lasă în plictiseală, dar te uzează.
Dimineaţa, la prima oră, când abia ai deschis chioşcul şi eşti "călare" pe marfa abia sosită, te asaltează deseori câte un client care îţi flutură în faţă o bancnotă de 50 sau de 100 lei - mie mi s-a întâmplat chiar şi cu 200 lei - întrebându-te dacă poţi să schimbi sau, dorind să cumpere ceva derizoriu. Peste zi, unii vin să cumpere, dar îţi umple pumnul de monezi de 10 şi 5 bani. Cu primii clienţi te descurci rapid printr-o scuză motivată, cu ceilalţi însă, începi să te obişnuieşti, chiar dacă uneori, nervos, le precizezi ca ... "aici nu-i alimentară sau pâine!" Important este să-ţi păstrezi calmul şi să micşorezi suma de bani blocată în "mărunţiş": banul trebuie să circule ...
Vă doresc O Zi Bună!

Cornelius, :)

articolul anterior 2 articolul următor

miercuri, 4 decembrie 2013

Chioşcar la ZIARE

Bună ziua!
Această îndeletnicire  între ocupaţiile omeneşti este rezervată persoanelor foarte rezistente. Nu-i deloc uşor să faci faţă stresului la care eşti expus zilnic, timp de 10-12 ore. Finalizarea muncii celor implicaţi în actul "creator" al manipulării informaţiilor şi al apariţiei diversităţii de ziare şi reviste - chiar şi cărţi - ce inundă "piaţa ştirilor" (de tot felul) este asumată de distribuitorul final: omul de la Chioşcul de ZIARE.
Eu sunt - de puţină vreme - ... ultimul distribuitor!
Fiţi bine veniţi! ... şi luaţi de cumpăraţi vă rog!
Vă dorim: O ZI BUNĂ!

16:21 în 04.12.2013
Cornelius, :)

1 articolul următor

Înţelepciune.ro